luni, 24 martie 2008

Lucratura

Nu pot sa scriu cu pixul. Ei, si? Nu imi place sa scriu cu pixul si....in general...nu scriu cu pixul. Poate acestui fapt se datoreaza si pasiunea mea pentru stilouri. Si da, acum imi doresc foarte mult un stilou nou. Un stilou...special, pe care sa il alatur colectiei mele de stilouri cu fluturasi si fetite. Nu imi plac stilourile sobre si fara personalitate. Nu imi plac stilourile Mont Blanc doar pentru ca se cheama asa. In schimb, am descoperit o firma italiana (se putea altfel) care are acea lucratura si acea unicitate in ceea ce priveste lucrature, incat mi-a starnit interesul in mod deosebit. Mi-a starnit interesul la modul ca..am stat aproape 2 ore la ei pe site si nu am putut sa ma hotarasc la un model anume.

Tot respectul pentru acesti abieti din Italia care din 1912 incoace au reusit sa transforme un banal stilou si sa il aduca la rangul de bijuterie. Tot respectul pentru imaginatia lor si pentru migala cu care au bibilit fiecare milimetru de metal. Imi imaginez ca avand in mana un astfel de stilou, nu poti sa scrii decat ceva extraordinar. Probabil ca dintr-o astfel de penita nu pot iesi decat lucruri grozave, indiferent cat de lipsit de inspiratie ar fi cel care o manuieste. Candva...poate oi apuca sa scriu si eu cu asa ceva.

sâmbătă, 22 martie 2008

Primul



Cum se tot intorc lucrurile, si ce ciudat graviteaza...
Ma chinui de ceva vreme sa imi fac curaj sa ma ocup mai serios de blogging. Am o groaza de ganduri pe care vreau sa le impartasesc, dar din pacate prea putin timp. Si uite asa...aproape in fiecare weekend imi planific sa compun "Primul" post, dar ma iau cu altele...si ma trezesc weekendul viitor.
Dar acum, printr-o conjunctura nefericita ma vad nevoita sa stau in casa cel putin o saptamana, cu o groaza de timp la dispozitie. Si, ca in totdeauna, imi fac planuri si planuri privind numarul impresionant de activitati culturale (socio- nu pot) pe care le voi face eu in aceasta "cel putin o saptamana". Si primul lucru...evident...scriu acest post. Nu ca asta nu ar fi o sambata obisnuita, ca toate celelalte. Dar numai perspectiva a 9 zile de stat in casa...si deja timpul parca s-a dilatat si toate trebile cotidiene au disparut, lasand loc unei jumatati de ora in care sa ma astern electronic in spatiul virtual.
Acum...de la vorba pana la fapta e cale lunga. Sa vedem cat de...productiva voi fi si dupa cele 9 zile de izolare. Ca de...lauda e mare, si intentiile multe si frumoase
Sa auzim numai de bine si...la cat mai multe intalniri.